SCRUMBIA DE DUNÃRE. Peste specific ponto-caspic, scrumbia de Dunãre este un clupeid valoros al Mãrii Negre. Are corpul comprimat lateral si carena bine dezvoltatã, elemente caracteristice în general scrumbiilor. Gura este mare, armatã cu dinti bine dezvoltati. Pleoapele sunt groase si adipoase. Scrumbia de Dunãre este un peste marin migrator care formeazã cârduri mari, în special în timpul reproducerii, când pãtrunde în fluvii. Migratia începe în martie, dar reproducerea are loc, de regula, în luna mai, desfãsurându-se în Dunãre la 500-900 km de la gurile fluviului. Dimensiunile la care ajunge sunt diferite. Asfel, unele exemplare ating 40 cm lungime si 500-800 g greutate, altele 22-30 cm lungime si 200-300 g greutate.

RIZEAFCA. Relict ponto-caspic, rizeafca este cea mai micã specie dintre scrumbiile de Dunãre. Ea nu depãseste 20 cm si  50 g. Are corpul relativ mai înalt si mai comprimat lateral decât celelalte scrumbii albe. Ochii sunt relativ mari, iar dintii putin dezvoltati. Specie migratoare, intra  primãvara de timpuriu în Dunãre si în lacul Razelm, unde se hrãneste si se reproduce. Spre toamna se retrage în mare, migrând în cârduri, mai întii adultii si apoi puii. Pânã la vârsta de 3 ani se hrãneste cu larve de insecte si cu crustacee mici. Mai tirziu devine rãpitoare, atacând hamsiile, guvizii, obletii etc. In timpul migratiei de primãvara pentru reproducere, rizeafca nu se îngrasa ca scrumbia de Dunãre. Maturitatea sexuala apare la masculi dupã ce împlinesc 2 ani, când au lungimea de 12 cm, iar femelele la 3 ani, când mãsoarã 15 cm. Exemplarele tinere de scrumbii de Dunãre se confunda adesea cu rizeafca, fiind pescuite si înregistrate ca atare.

MORUNUL este cel mai valoros peste al apelor noastre. El este considerat nu numai sturionul cel mai de pret, ci si gigantul pestilor din Marea Neagrã, întrucât s-au pescuit exemplare de 1 500 kg greutate si 9 m lungime. Acest adevarat urias al apelor are corpul ca un trunchi gros, alungit spre cele douã extremitati. Capul lui este mic în raport cu corpul. Spre deosebire de ceilalti sturioni, botul morunului este scurt si moale. La exemplarele tinere, el are forma triunghiulara, este ascutit la virf si acoperit cu scuturi tari, care nu cresc. La exemplarele mai vârstnice aceste scuturi se îngroapa în piele, încât botul devine moale. De altfel, fenomenul de îngropare a scuturilor în piele pe mãsura înaintãrii în vârstã se petrece pe tot corpul morunului. Asa se explicã de ce exemplarele vârstnice au

NISETRUL. In familia sturionilor, nisetrul ocupa, dupã morun, un loc important, datorita valorii sale economice.Corpul, îngrosat în partea din fatã si îngust spre coada, este acoperit de 5-19 placi dorsale, 28-50 de placi laterale si 6-14 placi ventrale. De asemenea, printre cele cinci rânduri de scuturi puternice de pe corp, se afla mici placute stelate, dispuse tot în siruri. Botul este scurt, rotunjit si lat. Coloritul este, de obicei, galben-cenusiu. La exemplarele pescuite în mare coloritul este închis, în timp ce nisetrul din Dunãre are o culoare galbuie. Obisnuit, atinge lungimea de 80-120 cm si greutatea de 12-15 kg, pescuindu-se însã uneori si exemplare de 1,5-2 m lungime, care cântãresc 25-60 kg. Maturitatea sexuala apare la 8-14 ani la mascul si la 10-20 de ani la femelã. Nisetrul trãieste pânã la 45 de ani. Peste marin migrator, nisetrul se

VIZA. Aceasta specie de sturion trãieste în partea îndulcitã a mãrilor Neagrã, de Azov, Aral si Caspicã si în fluviile si râurile care se varsa în ele. Viza are botul triunghiular, ascutit si tare în tot timpul vietii. Spre deosebire de ceilalti sturioni, buza de jos este întrerupta la mijloc. Mustatile sunt prevãzute cu franjuri mici. Primul scut dorsal este mare si puternic. Pe corp are 11-16 scuturi dorsale, 52-74 laterale si 11-17 ventrale. Viza ajunge pânã la 2 m lungime si 50 kg greutate. Exemplarele pescuite în Dunãre cântãresc de obicei, 8-10 kg, având lungimea de 80-100 cm. Maturitatea sexuala apare la vârsta de 3-7 ani la masculi si la 5-10 ani la femele. O viza de 10 kg depune pe fundul nisipos pânã la 500 mii de icre.