NADIREA. Operatia se practică numai la pescuitul stationar,
pentru a atrage pestii. Nada este materialul întrebuintat în acest scop. Dupa ce s-a ales
un loc potrivit - un cot de râu cu apă lină si adâncă, o margine de baltă fără mult
păpuris, etc, acesta se va nădi, adică se va pregăti pentru pescuit, aruncând hrană
pestilor. Nădirea se face mai multe zile în sir, dacă se poate la aceeasi oră.
La nădire trebuie să se tina seama că:
-
ingredientele sunt foarte importante.
Se va folosi
o nadă
adecvata
speciei,
sezonului si locului.
Foarte multe bălti sunt
furajate.
În asemenea bălti
nu are rost să se nădească
cu ceva
deosebit. Nada trebuie să fie identică
sau să contină în mare parte momeala care se va folosi în undită.
- nada trebuie
să fie
închisa la culoare,
astfel încât
pestele, odată intrat în zona nădită, să nu îsi piardă
camuflajul. Tone de mămăligă sofrănită, sub formă de covor, nu vor atrage pestii ci
îi
vor
îndepărta.
- nada
trebuie să ajungă
acolo unde trebuie, adică pe lângă cârligele cu momeală. În apele
curgătoare
se va tine seama de tăria curentului, pentru a fi dusă în locul ales pentru nădire. Dacă
curentul este puternic, nada va contine si
pământ lutos,
pentru a fi mai consistentă si a nu se fărâmită.
- cantitatea
este foarte importantă, nu trebuie să
fie prea putină, dar
nici
să hrănească
toti pestii.
- calitatea
nadei este de asemenea esentială. În mod sigur pestii se vor aduna la o nadă bine făcută,
cu miros irezistibil, apetisant, cu o culoare atragătoăre, preferând-o mămăligilor pe care le primesc de la începutul vietii lor, în aceeasi formulă (mălai +
apă +
zahar + anason sau vanilie).
Nădirea se realizează...
.
- în momitor (feeder, cosulet de nădire);
- în săculet solubil;
- pe fir solubil.