Este unul dintre pestii cei mai usor de recunoscut de pe la noi. Capul este turtit de sus în jos, fiind garnisit cu o gurã mare, plinã de dintisori mãrunti, pe ambele fãlci, îndreptati spre înapoi. Pe falca superioarã are douã mustati lungi pe lateral si patru mustãti mai mici, îndreptate în jos. Trunchiul este destul de scurt, cilindric. Coada este lungã, înotãtoarea analã întinzându-se pe toatã lungimea ei. Culoarea este cenusiu-marmorat, cu burta alb-murdar. Culorile se modificã si în functie de culoarea dominantã a mediului în care trãieste. Nu are solzi ci un mucus protector, extrem de alunecos.

Peste în general nocturn, are ca principale simturi pipãitul (se foloseste de cele 6 mustati), auzul (percepe imediat zbaterea momelii vii în cârlig) si mirosul (sesizeazã resturile de animale sau de carne de la abator - de aceea ele se folosesc ca momealã). Vãzul este slab. Ca urmare a traiului pe fundul apei, cu luminã putinã, ochii s-au atrofiat, fiind foarte mici.

Pe timpul zilei stã ascuns în cotloane, gropi, lângã arbori cãzuti sau bolovani mari, confundându-se cu mediul. Noaptea, pleacã la vânãtoare, de multe ori, în noptile de varã, auzindu-se loviturile de coadã cu care îsi imobilizeazã prada. Somoteii mici umblã în cârduri. Somnul mare în schimb este singuratic. Este un peste teritorial, fidel locului în care s-a nãscut.

Peste rãpitor, începe sã se hrãneascã imediat ce a depãsit stadiul de alevin, cu larve de insecte, râme, viermi, broscute, pestisori. Se hrãneste si cu animale moarte, pe care le gãseste cu ajutorul mirosului, fiind un sanitar al apelor.

Iarna intrã la iernat, în gropi adânci, în acelasi gropan întâlnindu-se somni de toate dimensiunile, de la somotei de 1 kg pânã la somni de 40 kg.

Carnea este dulce, însã grasã la somnul ce depãseste 5-6 kg. În schimb nu are oase. Se consumã prajitã (pana de somn prãjitã, împreuna cu o garniturã de cartofi natur si o lãmâie, este o delicatesã), friptã. Din capul de somn iese un bors exceptional. Icrele nu se consumã, fiind toxice.