Hucho hucho (fam. Salmonidae)

LOSTRITA (lostocă, lostită, lostucă, puică). Este cel mai mare peste din familia salmonizilor care trăieste în apele noastre. Fiind pe cale de disparitie, lostrita este declarată monument al naturii.

Este un peste specific bazinului Dunării si nu trăieste decât în tări având ape tributare acestui fluviu (Germania, Slovacia, Austria si România).

Habitatul său este în râurile mari de munte, cu debit mare, începând de la limita de sus a zonei mrenei, urcând până în zona lipanului. Aici se poate întâlni în vâltorile de sub stânci, în cuptoarele săpate în malurile abrupte, în dorne (bulboane), deci locuri adânci în care lostrita îsi găseste locul de pândă.

Are trupul alungit, cilindric. Până la vârsta de un an are un colorit cenusiu pe spate, argintiu pe coaste si pe burtă. Cu timpul, i se închide culoarea, până ajunge pe spate vânătă-plumburie, apoi vânătă-roscată, cafenie, cu pete negre lunguiete. Are o gură mare, cu dinti puternici.

În apele noastre ajunge până la o greutate de 14-15 kg, în mod exceptional 18 kg. Cresterea este rapidă: în al patrulea an măsoară 60 cm si depăseste greutatea de 2 kg. Pescuitul lostritei este interzis prin lege !

Peste extrem de hrăpăret, se hrăneste cu larve, insecte, broaste, pesti (zglăvoci, boisteni, păstrăvi, lipani, cleni, mrene), la care se repede cu lăcomie din locul său de pândă. Vânează mai ales noaptea.

Epoca de reproducere este primăvara, începând cu luna aprilie si până la mijlocul lunii mai.