Pescuitul somnului vizeazã îndeosebi exemplarele mari, fiecare pescar dorind sã prindã un exemplar cât mai mare si nu "moace" de 1-2 kg. De aceea pescuitul acestor exemplare este diferit de al celorlalti pesti, de mai mici dimensiuni. Trofeele de somn, exemplarele de peste 20 de kilograme, se gãsesc în râurile mari (Olt, Mures, Prut, Siret, Cris), în Dunãre si Delta acesteia, precum si în lacurile mari de câmpie.

De regulã, somnul este sedentar, nemiscându-se prea mult în jurul locului sau de vânãtoare; localnicii cunosc aceste locuri (fiind un peste teritorial, acolo unde s-a prins un somn mare, peste câtva timp va veni un altul sã-i ocupe locul). Pescarilor aflati la pescuit doar pentru o zi-douã nu le ramâne decât sã se ghideze dupã experientã si configuratia locului. Un copac prãbusit în apã, un cotlon sãpat în malul râului, o groapã din mijlocul lacului sunt tot atâtea locuri preferate de somn. Ca regulã generalã, somnul se gãseste acolo unde poate sã se ascundã, adicã în preajma oricãrui obstacol aflat în apã.

Somnul mai mare pleacã la vânãtoare noaptea, si uneori se aude plescãitul pe care îl face la suprafata apei cu coada. Somoteii vâneazã în cârduri, chiar si în timpul zilei.

Nãdirea nu se practicã la pescuitul somnului, poate doar de cãtre unii localnici care stiu precis unde îsi are sãlasul, cu mate de gãinã sau resturi alimentare în descompunere. Momelile folosite la prinderea somnului sunt foarte diverse. Se folosesc cu succes urmãtoarele:

• Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Se poate trage pe cârlig, dar astfel nu va mai atrage pestele decât prin miros si partial prin vãz. Mai bine se leagã de tija cârligului cu atã, tinând-o astfel vie o perioada mai mare de timp si sporind sansele de a fi reperatã datorita miscãrilor ei.
• Pestisorii: tiparii sau cãrãseii de circa 10-15 cm se prind în cârlig fie de buza superioarã, fie de spate, având grijã sã nu li se atingã coloana vertebralã. Atat cãrãseii cât si tiparii se prind fie la unditã, la mal, fie cu un halãu (nãpatcã).
• Râmele serpesti se scot chiar de pe malul bãltii. Sunt de culoare neagrã-verzuie, aspre la pipãit si foarte rezistente, de dimensiuni mari, ajungând la 1 cm diametru si 30 cm lungime. Cel mai bine se pun în buchet pe un cârlig cu tija lungã, numarul 1/0. Fiind rezistente, nu vor putea fi mâncate de pestii mici si vor ramâne mult timp pe fundul apei, în asteptarea somnului vizat. Sunt o momealã bunã si pentru crapul mare, astfel cã poate apare surpriza prinderii unui astfel de peste.
• Broscuta se prinde trecându-i cârligul printre oasele picioarelor din spate. Se pune pe fir, în apropierea ei, o bucãticã de plutã care sã o impiedice sã se ascundã în mâlul de pe fund. Din 10 în 10 minute se scoate la suprafatã pentru a-i permite sã respire.

Logistica:

• Lanseta va fi de 3.00-3.50 metri pentru pescuitul de pe mal si de 2.50-3.00 metri la pescuitul din barcã, cu o actiune de minim 50-100 de grame. Materialul din care este construitã poate fi carbon dar si fibra de sticã solidã este bunã, mai ales datoritã actiunii sale telescopice.
• Mulineta va fi una mare, cu o capacitate de minim 100 metri de fir de 0.40. Cel mai bine ar fi sã se punã pe ea cam 150 de metri de fir, nu putine fiind cazurile când un somn nu a putut fi oprit desfãsurând tot firul de pe mulinetã. Mulineta poate fi atât cu tambur fix dar si cu tambur rotativ, sau o mulinetã multiplicatoare.
• Nylonul va avea diametrul în functie de talia pestelui cãutat, dar oricum peste 0.35 mm. Pe mulinetã se vor pune 100-150 metri de fir.
• Struna pentru pescuitul la somn va fi metalicã pentru exemplarele mari, din sârma de otel de 30-40 cm lungime. Pentru somnii mai mici, de pânã la 5 kg, se poate folosi si o strunã dintr-un nylon mai gros, de 0.60.
• Cârligele vor fi cu tija lungã, mari, deoarece somnul are gura mare. De obicei se folosesc numerele 2/0-1/0 pentru cãrãsel, broascã, 1-2 pentru pescuitul cu râma.
• Plumbul va fi de o greutate care sã permitã lansarea monturii si tinerea acesteia pe loc.

Tehnica.

Se poate pescui fie cu plutã (fixã sau culisantã), fie cu plumbul pe fundul apei. Se lanseazã în apropierea locului bãnuit a avea somn, cu grijã pentru a nu strica momeala din cârlig mai ales atunci când aceasta este un pestisor viu sau o coropisnitã. Atentie de asemenea pentru a nu depãsi puterea de aruncare a lansetei si a risca ruperea acesteia. Lanseta va fi supravegheatã tot timpul, iar atunci când este lãsatã nesupravegheatã, este bine sã fie legatã de mâner cu o sfoarã legatã de un copac, o piatrã.

Inteparea somnului se face puternic, pentru a asigura pãtrunderea cârligului în gura osoasã, plinã de dinti. Vom astepta câteva momente, pentru a fi siguri cã momeala a fost înghititã de catre somn si abia apoi se va întepa.

Scoaterea somnului mare la mal este cea mai dificilã parte a pescuitului acestuia. In primul moment somnul nu se miscã, pãrând cã s-a agãtat o cioatã. Se poate scoate din aceastã stare ciupind usor firul lansetei si producând astfel vibratii. In momentul imediat urmãtor, când realizeazã cã ceva nu este în ordine, somnul pleacã în vitezã si de obicei acesta este punctul critic. Poate sã intre în adãpostul sãu de sub apã, sã se îndeparteze fãrã sã-i pese prea mult de pescar sau sã rupã firul datoritã unei frâne prea tare strânsã. Dacã nici una din aceste situatii nu se întâmplã si se mentine contactul cu pestele, sunt toate sansele sã fie adus pe mal.

Obosirea somnului se realizeazã ritmic, aducându-l treptat cu gura la aer, fãrã a-l grãbi, nu rare fiind drill-urile de 30-50 de minute, în functie de talia pestelui. Dificultatea luptei cu somnul nu constã atât în zbaterea acestuia cât în greutatea sa, de care stie sã profite îndoindu-se ca un arc si ramânând pe fundul apei.

Odatã obosit si adus la mal sau lânga barcã, somnul poate fi ridicat cu minciogul (atunci când încape), cu gafa, sau cu mâna bãgatã în gura pestelui. Unii folosesc si un retevei de lemn cu care lovesc pestele în cap când acesta ajunge la mal.

Este un pescuit care se practica îndeosebi de cãtre pescarii profesionisti, pânã la aparitia metodelor mai noi si mai "productive", gen curentul electric. Pescarul se aflã în barcã (de obicei sunt doi pescari, unul pescuind, iar altul tinând barca deasupra locului bãnuit a avea somni), cu douã-trei lansete. Plumbul este greu pentru a tine firul întins chiar în curent, ajungând pânã la 200 de grame. Momeala este fie o coropisnitã, fie un pestisor sau un buchet de râme. Se mai leagã pe fir si câteva fire de lâna rosie pentru sporirea atractivitãtii.