Tehnica_Init

TEHNICA DE PESCUIT. GENERALITÃTI.

ALEGEREA LOCULUI. Adeseori pestii mari îsi aleg locuri ferite, de care cu greu te poti apropia. Aceste locuri pun probleme la scoaterea pestelui din apã. Înainte de a întinde momeala, este bine sã se observe eventualele obstacole din apã si din împrejurimile locului ales pentru pescuit.

APROPIEREA. Pestii au simturile lor. Odatã ce va observa prezenta omului, pestele va fugi sau nu va pune gura pe momealã. De aceea, prima conditie pentru pescar este sã rãmânã neobservat. Va evita sã aibã aibã accesorii vestimentare sclipitoare sau vargã ori mulinetã care sã luceascã la fiecare miscare.

În apã, pestii stau de obicei cu capul îndreptat împotriva curentului, deci, pe cât este posibil, apropierea se va face din aval, folosind orice mijloc de camuflare pe care îl ofera vegetatia sau conformatia malului. Plimbarea pe malul apei se va face linistit, fãrã miscãri bruste, fãrã zgomot, pãsind usor, fãrã a tropãi. Este bine ca în spate sã existe o perdea de copaci sau un deal, astfel ca silueta pescarului sã nu se profileze pe pe cer. Este bine ca pescarul sã se "furiseze" spre apã si sã pescuiasca într-o pozitie joasã, deoarece pestele, care vede ca printr-o pâlnie, îl va observa mai usor de la o distantã mai mare. Se va aseza în asa fel încât umbra lui si a vergii sã nu cadã în apã...

LANSAREA SI EVOLUTIA. Momeala se va arunca mai întâi aproape de mal apoi, treptat, din ce în ce mai departe, spre mijlocul râului si spre malul opus. Altfel, miscãrile care se fac lansând întâi la distantã, vor speria pestii din apropiere. Miscarile vor fi cât mai putine, cele ale trupului si mâinilor, cât mai lente. Pe cât posibil, varga va fi mânuitã numai din miscarea cotului. Linia trebuie sã fie tot timpul intinsã, sã nu atârne moale sau colac pe apã, altfel nu se simte prezenta pestelui si nu se poate rãspunde precis cu lovitura de întepare.

Dupã modul în care pestii evolueazã si se hrãnesc în masa apei, lansarea momelii (pescuitul) se poate face:

la suprafata apei - cu pluta, la pipãit, cu muscã artificialã;
între ape - cu pluta, cu nãluci;
la fundul apei - cu pluta, cu plumb greu.

La pescuitul cu nãluci sau muste artificiale, aruncarea momelii în apã, în general la distante mari, poartã numele de lanseu.

ÎNTEPAREA. Atunci când pestele muscã si se simte cã s-a prins, nu se va smuci varga cu putere, cãutând sã se arunce în arc, pe mal. Urmarea unei astfel de manevre ar putea fi ruperea, fie a buzei pestelui, fie a strunei sau chiar a vergii. Deci, trebuie sã se facã diferenta între momentul întepãrii si operatiunea de scoatere a pestelui din apã !

Miscarea. Înteparea nu trebuie sã fie brutalã, fiind suficientã o miscare de înãltare scurtã si rapidã a vergii. Un alt procedeu de întepare este de a trage scurt de fir, cu mâna liberã, în apropierea mulinetei sau a locului în care se tine varga. Miscarea de întepare, oricît de slabã ar fi, se transmite aproape instantaneu si cârligul se prinde.
Momentul. Pescuind cu momealã naturalã, raspunsul va fi putin întârziat. Pescarul va astepta ca pestele sã apuce în voie momeala. În schimb, la pescuitul cu momeli artificiale, nu-i va da timp sã vadã cã momeala este o bucatã de tablã sau o panã de pasãre. Lovitura de întepare se va da imediat ce pestele atacã.

SCOATEREA PESTELUI DIN APÃ începe din momentul în care acesta a fost întepat si se terminã atunci când a ajuns fie în juvelnic, fie înapoi în apã.

Are douã faze principale:

Drill-ul - obosirea pestelui odatã întepat;

Scoaterea pestelui pe mal, fie cu mâna, fie cu minciogul sau gafa.

DRILL. Prima fazã, drill-ul, constã în obosirea pestelui care tocmai s-a agãtat în cârlig. Obosirea se realizeazã atât prin lupta pe care pestele o duce pentru a scãpa de cârlig, cât si prin ridicarea acestuia cu botul deasupra apei (pompaj), pentru a înghiti aer. Ridicarea cu botul la aer nu se face constant, ci câte putin si ritmic, alternând cu perioade în care e lãsat sã respire în apã.

Când s-a prins un peste mare, primul moment este cel mai dificil. Odatã întepat, primul impuls al pestelui este de a se ascunde în cel mai apropiat loc si va pleca înspre acel loc cu toate fortele. Dacã este si un peste mare, de obicei si ajunge acolo... Dacã se reuseste însã reusiti întoarcerea lui din drum, sunt destule sanse sã ajungã în minciog.

În tot timpul drill-ului firul va fi mentinut tensionat, cu lanseta facând un unghi de circa 45 de grade cu suprafata apei. Dacã firul slãbeste, zbaterea pestelui poate face sã-i scape cârligul din gurã. În nici un caz însã nu se va smuci lanseta, riscând buza pestelui sau componentele lansetei (fir, vârf, cârlig). Dacã pestele o ia la goanã, i se va lãsa fir, dar tot înstrunit. Atunci când pestele îsi cautã scãparea în directia unui obstacol subacvatic (stuf, copac cãzut în apã), se va încerca sã se împiedice sã ajunga acolo, schimbându-i directia. Se va apleca vârful lansetei înspre partea unde se doreste dirijat (de obicei spre ape mai libere), facând si 2-3 pasi pe mal în acea directie, atunci când configuratia locului permite. Dacã pestele se aruncã în suvoi, se va încerca sã-l scoaterea la apã mai linistitã.

Frâna mulinetei are o importantã covârsitoare în timpul drill-ului, ea permitând ansamblului lansetã-mulinetã sã cedeze fir atunci când acesta se afla aproape de limita de rupere. Frâna va fi reglatã întotdeauna înainte de prima lansare, lasând si o marjã pentru deteriorarea firului pe timpul partidei de pescuit.

Când se înteapã un peste din barca este bine sã se conducã drill-ul dintr-un capãt al bãrcii (prova sau pupa), pentru a preveni cazul în care pestele, desi obosit, mai are puterea de a se repezi sub barcã, rupând lanseta. Pescuind însã dintr-un capãt al bãrcii, se poate rãspunde unei astfel de plecãri înclinând lanseta înspre partea plecarii pestelui. Atentie si la firul ancorei barcii, precum si la firele celorlalte lansete.

În functie de peste, drill-ul este diferit.

Crapul se va sluji de toatã forta sa si va trage de lansetã în toate pãrtile ca o locomotivã, neobosit. Nu rareori sunt drill-urile de 30-40 de minute la crap de peste 10 kg.

Somnul va pãrea netulburat de cârligul pescarului, ramânând pe fundul apei imobil ca un bolovan, pânã când se va hotãrî sã plece într-o directie oarecare. De cele mai multe ori, mai ales când este mare si echipamentul este neadecvat pentru a-l putea opri, va pleca impasibil....
Plãtica, mai ales cea mare, de peste kilogram, va face diferenta între pescarii care stiu sã conducã un drill si ceilalti. Buzele ei fine se vor rupe la cea mai micã fortare din partea unui pescar nerãbdãtor sã o vadã pe mal.
Stiuca va încerca sã suplineasca lipsa (relativã) de fortã, prin istetime. Întoarceri bruste la 180 de grade, încurcarea în vegetatie, celebra "lumânare" (saltul stiucii în afara apei concomitent cu scuturarea capului), sau alte trucuri: venirea în vitezã cãtre pescarul care, oricât de repede ar mulina, va privi stupefiat firul lasat din vârful lansetei, trecerea pe sub barcã, tocmai când stiuca pãrea mai obositã si urmarea: fie ruperea lansetei, fie agatãrea firului de barcã si ruperea lui.

SCOATEREA DIN APÃ. Odatã ce pestele a fost adus la mal obosit (culcarea acestuia pe o parte a este un semn destul de sigur) urmeazã cea de-a doua fazã, a aducerii pestelui în minciog. Acesta trebuie pregãtit din timp astfel încât sã fie la îndemânã, desfãcut si nu împachetat în husã, undeva prin fundul rucsacului. Minciogul va fi asezat în apã si pestele adus spre el, si nu invers. În cazul în care se procedeazã invers (se "fugãreste" pestele cu minciogul), acesta se va speria si cu ultimele resurse se poate elibera.

Dupã ce pestele a ajuns deasupra minciogului, aceste se ridicã rapid, cât sã cuprindã pestele, apoi se trage pe mal. Dacã se preferã eliberarea, pestele nu se va scoate,se va cântãri cu tot cu minciog si i se dã drumul în apã dupã ce si-a revenit.

Pestele mai mare sau cel care nu încape în minciog datoritã formei alungite a corpului (somn, stiucã), poate fi scos din apã cu gafa. Pestele se aduce la mal sau la barcã si cu o miscare precisã i se înfige gafa în prima jumatate a corpului, dupã care se trage cât mai repede în barcã. Evident, nu se va folosi gafa pentru pestii care se elibereazã. Pescarii experimentati pot scoate pestele si cu mâna. Odata adus la mal sau lângã barca, se cuprinde usor, fãrã a-l speria, de ceafã, cu degetele în spatele operculelor, dupa care se strânge repede mâna si se scoate din apã.