Calendar

CALENDARUL SI CLIMA. Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi în toti anii, ar fi imposibil sã se indice cu precizie ce pesti se vor prinde într-o anumitã perioadã a anului si la ce momeli anume. Este însã sigur cã pescuitul va fi cu atât mai fructuos cu cât temperatura apei este mai apropiatã de temperatura optimã de hrãnire a pestelui cãutat.

În anii cu climã normalã pot fi luate în consideratie indicatiile acestui calendar. Pentru pestii pasnici, se observã cã momeala este în general preferatã în functie de varietatea de hranã naturalã specificã anotimpului respectiv; astfel, vara predominã momelile vegetale, iar în rest momelile animale. Perioada cea mai favorabilã de pescuit este cea cu temperatura apei cea mai apropiatã de temperatura optimã de hrãnire a speciei respective de peste. De la an la an pot fi întâlnite si abateri, dar acestea ramân totusi în categoria exceptiilor.

scobarul 11 C

linul 16 C

stiuca 17 C

crapul 19 C

pãstrãvul fântânel 10 -12 C

pãstrãvul curcubeu 14 -19 C

babusca, cleanul, mreana, obletul, plãtica, rosioara 15 C.

SOLUNARELE. Teoria solunarelor se bazeazã pe relatii matematice, determinate stiintific si unanim acceptate, care descriu traiectoria lunii fatã de planeta noastrã. In functie de faza în care se aflã, luna exercitã asupra oricãrei vietãti o anumitã influentã. Existã autori care afirmã ca solunarele sunt foarte bune, dar existã si altii, care spun cã solunarele nu au nici o relevantã pentru reusita unei partide de pescuit. Singurul lucru care rãmâne de vãzut este dacã între activitatea pestilor si fazele lunii existã o corelatie pertinentã.

Pe durata unui an s-a desfãsurat un experiment: peste 2600 de pescari din toatã tara au furnizat circa 4100 de observatii empirice, care cuprindeau date despre capturi sau lipsa acestora, localitatea, ora, factorii perturbatori (starea vremii, fluctuatii ale nivelului si limpezimii apei, hrãnirea pestilor de cãtre administratorii bãltilor etc.). Informatiile au fost prelucrate în mai multe faze:

s-au analizat informatiile primare obtinute, în scopul de a le elimina pe cele incomplete, nesigure sau contradictorii. In final, a rezultat o colectie de 1740 de date;
s-a analizat, prin procedee specifice de cercetare statistica, influenta separatã a solunarului si respectiv a factorilor meteorologici si umani asupra sanselor de pescuit;
s-a analizat si s-a urmãrit stabilirea unei corelatii între predictiile solunarului si rezultatele obtinute la pescuit, tinând cont de factorii perturbatori, fiind efectuate si o serie de observatii cu privire la intensitatea legãturii functionale dintre factorii perturbatori si sansele la pescuit;
s-au comparat rezultate reale cu predictiile a 5 solunare, generate cu ajutorul unor programe uzual folosite în România, sau preluate din revistele românesti. S-a folosit un indicator (r) al intensitãtii legãturii dintre fenomenul real, rezultat din datele experimentale si cel teoretic, prezis de solunar. Pentru valori ale lui (r) superioare pragului de 75% corelatia dintre douã fenomene este bunã si foarte bunã, iar când este depãsit pragul de 95%, legãtura devine practic functionalã. Rezultatele analizei generale au arãtat cã din cele 5 variante analizate, una este caracterizatã de un coeficient de corelatie r = 0.86 (adoptatã în experiment), iar pentru celelalte, r este cuprins între 0.50-0.25.

In graficul de mai jos este prezentatã, în marimi relative, situatia comparativã dintre rezultate si previziuni. Marja de eroare este de max 5%. Dupã cum se poate observa, în conditii normale, prinderea unor capturi importante, ca frecventã si mãrime, este într-o corelatie foarte strânsã cu previziunile solunarului astfel cã peste 70% dintre capturi au fost prinse în perioade optime previzionate, dar nu au lipsit nici în perioadele cu previziuni mai sumbre, ponderea fiind însã cu mult mai micã. Ca indicatori cantitativi si mai apoi calitativi, s-au folosit frecventa capturilor si mãrimea medie a acestora la un moment dat.

Rezultatele obtinute confirmã cã solunarul este demn de luat în seamã iar predictiile, în conditii normale, se verificã în proportii semnificative. Care este atunci explicatia cã în unele zile de optim, dupa previziunile solunarului, nu se prinde mai nimic ?...

Predictiile solunarelor trebuie interpretate în contextul factorilor externi obiectivi: conditii meteo, variatia nivelului apei, etc. Este posibil ca într-o zi cu predictii favorabile, dar când paznicul plimbã apa sau vremea este nefavorabila pescuitului, sã nu se prindã nimic, iar în altã zi, pesimistã din punctul de vedere al previziunilor solunarului, dar cu nivelul apei stabil si vreme bunã, sã se prindã peste frumos.

Pentru separarea efectului "solunar" de efectele cumulate ale celorlalti factori, respectiv atmosferici si umani, au fost constituite mai multe serii de date omogene, urmãrindu-se separarea influentelor individuale ale factorilor externi. Acestea au fost reprezentate grafic în figura urmãtoare.

In graficul de mai sus s-a considerat cazul ideal când toti factorii mentionati în abscisã au valori optime pentru pescuit, în ipoteza utilizarii nadei si momelii potrivite. Cum se interpreteazã aceste ponderi ?... In conditii optime de pescuit, solunarul nu depaseste 8% ca nivel de importantã, situatie în care predictiile sale aproape nici nu mai conteaza. Dar, în cele mai multe cazuri, se constatã ca apa este "plimbatã", vântul nu bate, presiunea este în scãdere etc. In aceste cazuri, nedorite dar frecvente, sansele la pescuit sunt determinate de factorii favorizanti care mai ramân, solunarul putând deveni un factor important în salvarea partidei.

Vântul si soarele au, de asemenea, influente importante. Ploaia de varã este favorabilã în cele mai multe situatii. In general, la pescuitul cu lanseta, un vânt usor-mediu (6-15 km/h) este foarte benefic datoritã rolului sãu în oxigenarea apei si de punere în miscare a hranei din apã. Daca apa este prea linistitã iar musculitele, semintele si ierburile stau la suprafatã, pestii mãnâncã mai mult la supratafã. Când vântul bate din fatã este foarte bine. Soarele este benefic la orele matinale iar norii în anotimpurile cãlduroase, la orele de prânz. Solunarul are o influentã mai micã decât factorii amintiti mai sus, însã nu e deloc de neglijat. Interesant este ca aceasta influentã este, procentual, usor superioarã în raport cu activitatea de furajare a pestilor de cãtre administratori, în timpul partidelor de pescuit.

Din observatiile facute, rezultã clar cã influenta cea mai mare asupra rezultatelor la pescuit o are stabilitatea nivelului apei, urmatã de nivelului si mai ales variatia presiunii atmosferice. Pentru bãltile de ses cu întindere micã, controlate de administratori, cea mai beneficã perioadã la pescuit este cea din cursul sãptãmânii, respectiv de miercuri pânã vineri, când variatia nivelului apei este de cel putin 3 ori mai micã decât în perioada de week-end.

Concluzii finale:

Fenomenul "Solunar" este un fenomen real si poate contribui decisiv la succesul unei partide de pescuit;
Efectul solunarului este doar unul din factorii care contribuie la succesul sau insuccesul unei partide, asa cã acesta trebuie analizat în stransã legaturã cu ceilalti factori de influentã (meteorologici si umani);
Solunarul poate fi definit ca un calendar al apetitului pestilor, care se ia din reviste sau se genereazã cu ajutorul calculatorului. Multe solunare sunt gresit determinate, asa încât nu trebuie luat totul de bun. Oricine poate realiza un solunar si cu greu se poate dovedi dacã acesta este sau nu corect;
Predictiile solunarului sunt aceleasi, atât pentru pestii pasnici cât si pentru cei rapitori, nefiind sesizatã o deferentã de comportament între cele douã grupe de pesti, din acest punct de vedere.