PESCUITUL CU PESTISOR VIU. Este de departe cea mai răspândita metodă de pescuit la răpitori, datorită costurilor reduse si a usurintei de folosire. Principiul este cât se poate de simplu: răpitorii se hrănesc cu pestisori vii ? ... atunci să le oferim astfel de pestisori, garnisiti bîneînteles cu cârligele corespunzătoare. Metoda dă rezultate atât pentru începatorii aflati la primele capturi, cât si pentru pescarii cu pretentii, aflati în căutarea capturilor capitale. Singura conditie este de a adapta montajul si pestisorul momealã la talia pestilor căutati. Speciile pe care le vizează aceasta metodă sunt stiuca, salãul, bibanul si somnul.

• Este simplu de folosit, chiar dacă subtilitătile nu lipsesc, ca la orice metodă. O datã montura lansată în apă, nu mai rămâne decât sã fie supravegheată. Nu e metoda cea mai eficace de pescuit cu pestisor, dar pentru un pescar debutant este un început.
• Este una dintre cele mai bune metode de a prinde pesti mari.

Dezavantaje:

• În ceea ce priveste numărul de pesti prinsi, metoda este mai putin bună, cedând teren în favoarea metodelor active, de căutare a răpitorilor în locurile unde se bănuieste că se ascund.
• Cei ce pescuiesc cu momeli artificiale vor sustine dificultatea găsirii si păstrării pestisorilor momeală.

Montajele de bazã. Există o multitudine de montaje, fiecare pescar adaptând unul deja existent la preferintele sale, dar în principiu existã două montaje de bază, care se pot combina:

• între ape, la plută. Montajul între ape este cel mai simplu si raspândit. Se compune dintr-o plută fixă sau culisantă, cu o portantă între 3-20 grame, suficientă cât să împiedice pestisorul momeală să o scufunde, dintr-un plumb si un cârlig (simplu, dublu sau triplu). Struna este de regulă atasată de linie printr-un vârtej, pentru ca evolutia pestisorului momeală să nu răsucească firul. La pescuitul stiucii, salaului si somnului mare, struna va fi metalică, preferabil cât mai flexibilă pentru ca evolutia pestisorului sã fie cât mai naturală.
• Pater Noster. In functie de pozitia plumbului fată de pestisorul momeală, există două variante ale monturii:
  • cu plumbul pe fundul apei si pestisorul deasupra;
  • cu pestisorul legat după plumb, care va fi culisant. In acest caz se va folosi un pestisor care înoată de preferintă la suprafată (oblete, cărăsel), pentru a nu se înfunda în mal, caz în care montura devine ineficientă.

În functie de conditile de pescuit, fiecare are avantajele si dezavantajele sale. Montajul între ape este supus actiunii curentului de apă, vântului si tractiunii pestisorului momeală, în timp ce al montajul Pater Noster va ramane exact în locul lansarii.

Pestisorii momeală. In principiu orice specie de peste poate servi ca momeală, dacă este suficient de rezistentă în cârlig. De asemenea, trebuie respectate limitele minime stabilite prin lege pentru fiecare specie în parte.

Modul de întepare a pestisorului este cel prezentat la pagina dedicată momelilor naturale vii. Alegerea depinde de tipul pestisorului, de mărimea acestuia, de stilul de pescuit. Important este ca acul să fie foarte bine ascutit. Când se înteapã de spate, trebuie avut grija să nu i se atingă sira spinării. Un răpitor începe să înghitã prada de la cap. Acesta este motivul pentru care se recomandă prima variantă de întepare. Dintre momeli, foarte buni sunt: cărăselul (e foarte rezistent în cârlig), tiparul (la pescuitul somnului), babusca, rosioara.

Metoda de pescuit. Lansarea montajului în locul vizat se face cu grijã pentru ca pestisorul sã nu se deterioreze sau sã zboare din cârlig. Este de preferat lansarea pe sub mâna. In cazul în care panta pe care o face firul este suficient de mare, se poate lansa fãrã momealã, dupã care se întinde firul, se prinde pestisorul de fir prin intermediul unei agrafe si se lasã sã coboare pe fir în apã, pânã la adâncimea reglatã în prealabil cu un stopper. Asezarea lansetei în suport se va face dupã ce s-a fãcut asigurarea cã frâna mulinetei este bine reglatã.

• Lanseta între 3-4 metri, cu o actiune telebolicã. Puterea ei va fi corelatã cu talia pestilor urmãriti. Pentru distante mai mici se poate folosi si o unditã de 4-6 metri.

• Mulineta nu are o asa de mare importantã ca în cazul altor tehnici. Se va alege mai degraba una mai mare decât una micã, cu 1-3 rulmenti. Ar trebui sã poata înmagazina 150 m fir de 0.3. Atentie la reglarea frânei.

• Nylon-ul poate fi obisnuit, dar unul fluorescent va ajuta sã se vadã "plecarile" mai bine. Diametrul de 0.26 e unul general bun, 0.24 pentru un pescuit la distantã mai mare, 0.30 dacã se pescuieste în locuri cu agătări frecvente. Pentru capturile capitale, diametrul va creste corespunzator.
• Strune metalice flexibile, de un diametru corelat cu mãrimea pestilor vizati, pentru stiucã si exemplare mai mari de salãu si somn.
• Plute cu portantã de la 5 la 20 grame.
• Plumbi într-o gama de la 1 la 10 grame pentru echilibrarea plutei, precum si plumbi cu ochet de 20-40 grame pentru monturile Pater Noster.
• Vârtejuri cu agrafe.